Nu poți forța un om să rămână alături, așa cum nu poți păstra dragostea în inima cuiva, dacă acea inimă a fost străpunsă de mii de ace ale dezamăgirii. Emoțiile sunt cu efect de bumerang: ce „sădești” în inima unei femei, acele sentimente și culegi.
Dacă refuzi să să utilizezi acest inconfundabil gest al apropierii și cunoașterii, A OFERI, nu pretinde la nimic bun. Să ceri este un gest egoist în relație, trăit unilateral, fără a gândi o conexiune de lungă durată, fără a trăi necondiționat momentul.
După o înșiruire inutilă de ani, de întâlniri fugare și de refuzuri, va fi în zadar să o întrebi de te mai iubește. Sau daăc te mai poartă în inimă. Veți știi ambii că răspunsul este pozitiv, doar că insuficient. Atunci, sau poate că mult mai devreme, ea va pleca.
Sau nu va pleca, doar va purta cu ea fantomele unor dorințe neîmplinite: o casă neconstruită, o călătorie amânată, un sărut sec, un mesaj anulat. El va încerca să ofere motive, ea se va preface că le înțelege. El va da vina pe ea, ea va da vina pe timp.
Că nu a făcut un pas înapoi atunci, că e prea târziu. Să pierzi un om nu înseamnă neapărat să nu-l mai vezi alături fizic, să nu-i mai simți prezența și căldura sărutului. Înseamnă să-l transformi în umbră. Înseamnă să rupi firul pozitiv al întâmplărilor. Să…
Să pierzi înseamnă să respingi.
Zi de zi, conștient sau involuntar, prin emoție sau prin gest, hotărât sau indecis. Înseamnă să respingi respectul, încrederea și comunicarea, atingerile, susținerea și cuvintele – adică tot ceea ce înseamnă și se adună în omul de alături.
Să pierzi înseamnă să negi. Negi că ceva nu mai merge, negi că trebuie să repari, că e timpul să te implici. Știi doar că, într-o zi, în acea fermecată zi, lucrurile vor reveni la normal. Devii spectatorul pasiv, care uneori se transformă în actorul plictisit, ce abia își târăște picioarele pe scena vieții. Și timpul trece, și tu continui să negi.
Să pierzi înseamnă să taci. Ea vrea cuvintele tale, vrea sinceritatea ta. Ai obosit și tu de această monotonie? Vorbește. Ai vrea să o vezi îmbrăcată în ceva mai provocator? Vorbește. Simți că te îndrăgostești de altcineva? Vorbește. Comunicarea vindecă, distruge ziduri, sparge presupuneri. Dacă taci, îndoielile se transformă în munte și muntele se prăbușește peste tine.
Să pierzi înseamnă să te ascunzi. În primul rând te ascunzi de tine. Ți-e frică să fii descoperit tu, cel autentic. Apoi te ascunzi de privirea ei, apoi de sufletul ei. Îți pasă de aparențe, dar aparențele se risipesc cu primele raze ale soarelui. Și atunci începe să-ți fie groază de ceea ce vezi și auzi.
Tot ceea ce urmează: certuri, tăceri, farfurii sparte sau uși închise pentru totdeauna, familii nefericite sau divorțuri amare, nu sunt decât consecințele acestor dureroase porniri: respingi, negi, taci, te ascunzi. Refuzi să înțelegi, să cedezi, să oferi mai mult
Spune-mi: fiind așa, trăind așa, „iubind” așa, oare ea va rămâne?
© Sufletisme.ro
Sursa foto: freepik.com
