Cred că fiecare dintre noi s-a confruntat cu gelozia cel puțin o data în viață. E un sentiment extrem de neplăcut, care scoate în evidență partea întunecată a sufletului nostru. Ne face vulnerabili în fața partenerului.
Devenim mult prea concentrați pe imperfecțiunile noastre și începem să ne comparăm. Și asta pentru că gelozia activează o rană profundă din sufletul nostru – frica de abandon.
Ne gândim că nu suntem suficient de buni ca persoana pe care o iubim, o respectăm și o admirăm să ne aleagă pe noi. El sau ea, cu siguranță, nu-și va pierde timpul pe noi, atunci când acolo undeva există o opțiune mai atrăgătoare sau mai de succes.
Noi nu merităm iubirea lui/ei
Prin urmare, cât de contraintuitiv ar suna acest lucru, gelozia nu are de-a face de fapt cu partenerul nostru. Ea ține în primul rând de noi. De acel spațiu toxic din psihicul nostru care ne spune că noi nu suntem demni de iubirea necondiționată.
Fiind geloși pe cineva, îi dăm de înțeles că nu suntem siguri pe noi.
Că raportăm imaginea noastră de sine și valoarea noastră personală la viziunile altor oameni despre noi. Că putem oricând să evadăm din propria stare de bine și să îmbrățișăm instabilitatea altuia.
Și asta pentru că toate comportamentele agresive, posesivitatea și pasivitatea emoțională pe care le manifestăm din gelozie, nu fac decât să ne accentueze slăbiciunile și să ne saboteze relația.
Iată de ce pentru a pune capăt geloziei odată și pentru totdeauna, trebuie să lucrăm cu propriile noastre convingeri.
Firește că e important să începem prin a ne retrage toate reproșurile și atacurile lansate partenerului care aparent ne-a indus starea de gelozie.
Trebuie să ne cerem iertare pentru impulsivitățile pe care nu le-am gândit și să verbalizăm explicit faptul că gelozia noastră este despre propriile noastre goluri emoționale, iar el sau ea nu poartă nicio vină aici.
După care este esențial să avem o comunicare sinceră și deschisă despre ceea ce simțim și să ne încurajăm partenerul să facă același lucru într-un mod lipsit de orice critică.
Făcând asta, vom pregăti spațiul pentru munca emoțională care va trebui efectuată de sine stătător de ambii parteneri. Iar asta presupune mult lucru cu toate convingerile toxice din care derivă neiubirea noastră de sine.
Presupune o dobândire a independenței emoționale, psihoterapie, reorganizare a rutinei noastre, făcând-o mai colorată. Prespune o continuă activare a rezistenței în fața tentațiilor ordinare, în fața necunoscutului din relație.
Nu-ți fie frică de gelozie. Ea nu este altceva decât o invitație să-ți revizuiești relația cu propriul tău suflet!
© Sufletisme.ro
