Majoritatea dintre noi poartă în suflet povara traumelor și lipsurilor emoționale de cândva. Ne maturizăm, devenim adulți, dar acea profundă deficiență de iubire nu dispare nicăieri. Ea rămâne acolo și se cere ascultată, mângâiată și înțeleasă.
E vorba despre iubirea pe care trebuia să o primim în abundență la timpul potrivit, în copilărie, și pe care astăzi încercăm să o găsim în afecțiunea și sprijinul partenerului de viață. Fiind copii, însă, adesea primeam respingere în schimbul acelei iubiri.
Din acest motiv, crescând, internalizăm ideea că noi nu suntem suficient de buni. Că suntem defecți, iar iubirea celuilalt trebuie meritată. Firește că o persoană a cărei subconștient va fi ghidat de o astfel de convingere, va experimenta multă frică în interacțiunile romantice din viața adultă.
Bărbații sunt deosebit de sensibili când e vorba de rana respingerii. Asta e, în primul rând, din cauza presiunii sociale. Aceasta îi îndeamnă să fie ei cei care manifestă proactivitate în abordarea unei femei. Să-și camufleze vulnerabilitatea. Să acționeze cu foarte multă încredere de sine și farmec.
Iată de ce respingerea unei potențiale partenere va fi percepută de către el ca un atac la atractivitatea, inteligența, poate chiar valoarea lui umană. Dar adevărul este că acest scenariu poate fi și trebuie modificat. Acest lucru e posibil în cel puțin două moduri.
În primul rând, atât femeile, cât și bărbații trebuie să-și facă munca interioară, pentru a realiza că respingerea nu e despre imperfecțiunea lor personală, ci despre incompatibilitatea lor în cuplu. Punct. În al doilea rând, oamenii trebuie să înțeleagă că, în foarte multe cazuri, nici măcar nu e vorba de o respingere ca atare.
Adesea e vorba de anumite gesturi ale celuilalt
Ele transmit un mesaj eronat. Pentru a ne convinge că acesta este cazul nostru e important să comunicăm deschis cu celălalt, vulnerabilizându-ne și cerându-i și lui/ei sinceritate autentică în relație cu noi. Există, însă, și posibilitatea ca chiar tu să fii cea care își respinge partenerul.
Sau un potențial partener, fără să-ți dai seama de acest lucru. În primul rând, îl compari cu alți bărbați. Nu există o metodă mai dură de a scădea stima de sine a unui om decât comparația. Comparându-l cu alți bărbați, mai ales cu foștii tăi, îi transmiți indirect mesajul că el este într-un concurs cu ei.
Că el nu se poate relaxa să fi el însuși. Că el trebuie să facă față, în caz contrar, îi vei retrage iubirea și respectul. Fii sigură, că îl respingi maxim făcând acest lucru. Apoi, îi ceri să se schimbe. Nu intrăm într-o relație, ca să devenim comozi pentru partenerul nostru.
Intrăm într-o relație, ca să iubim și ca să evoluăm împreună. Dar această evoluție nu poate avea loc, dacă nu suntem acceptați pentru ceea ce suntem. Sau dacă, dimpotrivă – îi cerem partenerului să-și modifice identitatea, ca să ne servească mai eficient nevoile și dorințele.
Dacă simți că între voi există o incompatibilitate profundă, nu te apuca să-l schimbi. Acest lucru îl rănește, îl respinge și nu vă face bine niciunuia. E mai corect să faci lucrul matur și să-i comunici despre aceste griji, ca să puteți lua o decizie comună eventual.
Tratați-vă cu respect și compasiune indiferent de orice. Acest lucru vă va scuti de foarte multe stări negative inutile!
© Sufletisme.ro
Foto: unsplash.com
