Există o tradiție bolnăvicioasă ca, atunci când intenționezi să te implici într-o relație, să aduci la pachet și o serie de „cum să”, aplicabile doar propriei persoane. Cum să fii mai bună pentru el, cum să-l cucerești instantaneu, cum să te schimbi pentru persoana iubită.
Paradoxal, aceste condiții nu fac decât să te îndepărteze de un potențial partener și să te ducă în extrema dezamăgirilor. Îți asumi întreaga vină, înainte ca aceasta să fi existat.
Să găsești un partener matur emoțional, echilibrat și gata să de implice la fel de mult ar părea o sarcină atât de grea, în condițiile în care rapiditatea cu care oamenii își cresc și apoi își anulează emoțiile a denaturat sentimentul de iubire.
Totuși, cu adevărat dificil este atunci când pornești din direcția greșită. Vrei să satisfaci așteptările omului de lângă tine, să-l impresionezi. Dar uiți un detaliu important: cine ești și cum ești tu în toată această ecuație.
Este absolut necesar ca, înainte să accepți o nouă provocare în doi, să îndepărtezi orice înfluență externă și să-ți răspunzi la câteva întrebări. Redescoperă-te sau confirmă-ți anumite convingeri. Încearcă să te privești în oglindă și să vezi acolo copilul din tine, prietenul din tine, angajatul și omul pasionat de ceva. Oare copilul este fericit, oare prietenul este de încredere?
Pentru asta trebuie să te întorci imaginar în trecut, să-ți analizezi copilăria, relația ta cu părinții, procesele care te-au determinat să-ți asumi anumite valori. Este complicat, dar rezultatul mereu va avea un efect pozitiv asupra felului tău de a fi din prezent. Cel puțin vei înțelege cum stau lucrurile, unde trebuie să mai lucrezi și unde ești mulțumită de tine.
Vei începe astfel să te cunoști mai bine
Cunoscându-te, nu vei mai permite ca viziunile tale asupra viitoarei relații (și nu doar) să fie ignorate. Nu vei accepta să ajungi de la bun început pe locul doi, ignorând orice formă de echilibru și reciprocitate. Cunoașterea are legătură directă cu acceptarea și cu iubirea.
Deci, este atât de important să înveți să te accepți și să te iubești. Sunt interdependente aceste stări. Iubindu-te, ești mult mai deschisă să-ți accepți lumea și felul de a fi. Acceptând ceea ce ești, vei găsi în interiorul tău suficientă iubire pentru toate.
Anulează din start tentativa de a încerca să fii pe placul cuiva, dar și intenția unui potențial partener de a asculta orbește de tine. Tinde să fii autentică, rămâi așa indiferent de circumstanțe.
Fă ceea ce îți place, în acest caz nu te vei piede odată cu instabilitățile sau cu plecarea omului de lângă tine. Vei deveni un om integru, capabil să treacă cu demnitate peste o despărțire. Anume această atitudine te va ajuta să construiești relații solide.
Acest lucru nu înseamnă că, fiind ok cu tine și cu lumea ta interioară, ești gata să accepți în viața ta pe oricine. Bineînțeles că ai anumite preferințe în ceea ce privește aspectul fizic. Ai și anumite așteptări în materie de valori, dorințe, concepții despre viitor. Iubind, ești gata să cedezi în unele aspecte, să negociezi altele, dar nu ai cum să cedezi totul și să accepți totul.
Important este altceva: acum ești o persoană sigură pe tine, care se iubește și se acceptă suficient de mult. Știi care îți sunt punctele forte, dar și neajunsurile, știi cum ar trebui să arate un potențial partener. Ești gata să te implici într-o relație serioasă, bazată pe respect și iubire.
© Sufletisme.ro
Sursa foto: unsplash.com
