Despre acel tip rar de iubire care ne readuce la noi înșine

Adevărul este că iubirea vindecă. Iubirea ne ajută să ne simțim acceptați, sprijiniți și admirați. Iubirea ne oferă putere și încredere. Iubirea ne calmează și ne ajută să ne ancorăm în noi înșine. În toate dimensiunile noastre lăuntrice, în cel mai frumos mod posibil.

E un lucru nobil iubirea prin tot ce face pentru sufletele noastre. Totuși, nu fiecare dintre noi o cunoaște cu adevărat.
În pofida faptului că am ajuns să acumulăm anumită experiență relațională, că ne-am atașat afectiv de mai mulți oameni de-a lungul timpului, că am spus cuiva ,,te iubesc” de atâtea ori, nu există nicio garanție că iubirea pe care am știut-o, a fost adevărată.

Asta pentru că o iubire, ca să fie adevărată, trebuie să ne readucă la noi înșine. Să ne reamintească de tot ce e mai frumos și mai special în noi. Să ne înaripeze chiar și după ani de relație. Să ne propulseze către cea mai bună versiune a noastră.

Asta e iubirea adevărată.

Cea prin care ajungem să evoluăm în calitate de personalități separate și în care nu ne contopim nechibzuit. Cea prin care nu uităm de noi înșine, de dorințele, nevoile și limitele proprii.

Din păcate, însă, majoritatea dintre noi sunt obișnuiți să perceapă iubirea ca pe acel cocktail hormonal care ne anesteziază durerile și ne umple golurile sufletești. Acest tipar relațional este unul toxic, dar este unul dintre cele mai răspândite.

Asta pentru că noi nu am învățat să ne iubim pe noi înșine.

Să găsim tot sprijinul și puterea necesară în noi înșine, să ne umplem golurile sufletești de sine stătător. De aceea, căutăm aceste lucruri într-un alt om, care are și el metehnele și provocările lui.

Apoi, ne atașăm treptat și devenim dependenți unul de celălalt, nefiind capabili să existăm armonios în propria piele fără prezența constantă a partenerului sau partenerei în viața noastră.

O astfel de iubire este una extrem de limitată. Deși are un potențial grandios, el este neglijat și ascuns sub tonele de insecurități ale îndrăgostiților, cărora le este prea frică să recunoască că libertatea și spațiul pentru autodezvoltare cultivate în relație nu le vor răni.

Dimpotrivă – vor aduce mai multă căldură, intimitate și afecțiune decât au cunoscut vreodată în viață. De aceea, alegem să ne lipim mai strâns unul de celălalt, până nu ne pierdem pe noi înșine, până nu ne scufundăm.

Prin urmare, dacă ne dorim o relație armonioasă alături de un partener/parteneră de calitate, care să ne ajute să creștem cu adevărat, nu avem decât să începem lucrul asupra noastră acum.

Fără a ne restabili conexiunea cu adevăratele noastre necesități, dorințe și limite, fără a ne conștientiza adevărata valoare, fără a avea o viață deplină chiar și fără prezența unui partener în ea, nu putem conta pe o relație sănătoasă. E timpul să preluăm controlul și să aducem în viața noastră iubirea pe care o merităm cu adevărat!

© Sufletisme.ro