Este inutil să generalizăm atunci când vine vorba despre relații, despre emoții și decizii bazate pe aceste emoții. Este imposibil să anticipezi un început, așa cum nu ai vrea cel puțin să știi că acesta este sfârșitul, că nu mai are rost după un anumit moment.
Nimeni nu cunoaște schema după care se conduc cuplurile fericite. Nu există un singur glas despre ce înseamnă a fi fericit într-o relație. Acesta și este farmecul iubirii. Cineva trăiește pentru a-l face pe celălalt fericit, cineva devine fericit primind energia potrivită de la partener.
„A te întoarce” alături de cineva nu neapărat este formularea corectă. E mult probabil că nici nu ai plecat. Partea din tine care conta cel mai mult, emoția, amintirile, dorințele – toate au rămas, gata să se manifeste la cel mai mic semn.
Se întâmplă să iubești atât de mult, încât să nu-ți mai pese de contexte. În acest caz a fi categoric, a spune că nu te mai întorci niciodată, a pune un zid imens între tine și celălalt om este riscant și chiar imatur. În suflet știi că te contrazici.
Știi că poate totul a fost diferit. Poate nici nu ai vrut să te detașezi de acel om. Poate motivele de moment nu s-au echivalat cu planurile pentru toată viața. Poate omul de lângă tine gândește la fel. Atunci îți reconfigurezi întregul scenariu.
Plecarea în sine este un proces discutabil
Cauzele care au stat în spatele ei sunt atât de flexibile, încât pretextul timpului pierdut își pierde din valoare. Uneori te întorci după ani buni și ai impresia că a trecut o zi. Te așezi alături de omul tău drag și simți cum sufletul tău a revenit acasă.
„Dacă iubea, nu pleca” – iată o expresie clișeică, pusă înaintea tuturor celorlalte motive, doar pentru a argumenta propria lașitate. Și dacă au plecat ambii? Și dacă nimeni nu este vinovat de acest act dureros? Și dacă a fost nevoie de separare pentru acceptare și maturizare?
Viața îți oferă atât de multe situații imprevizibile, încât orice convingere își pierde din relevanță după câteva experiențe trăite. Tot ce este categoric devine fals în dragoste. Tot ce este determinat din timp devine flexibil, improbabil uneori, incert.
Nu te întorci doar pentru a-ți demonstra că mai poți repara ceva. Nici când promisiunile celuilalt sunt gata să cază la prima adiere de vânt. Nu te întorci din dorința de răzbunare. Nu o faci pentru a fi sigur că acea persoană nu are pe alcineva.
Te întorci atunci când îți dai seama că ceva s-a schimbat, când ambi v-ați învățat lecția și ambii sunteți gata să construiți. E posibil în trecut să nu fi fost pregătiți pentru o relație serioasă, e posibil ca pauza să vă fi oferit un răspuns decisiv.
Te întorci cu intenția sinceră de a oferi, cu inima plină de emoții profunde. Sigur pe această alegere, decis în ceea ce va urma, pregătit să faci totul altfel, dispus să cedezi mai mult, să asculți mai mult. Să comunici mai mult, de fiecare dată când simți asta.
Te întorci când știi că te așteaptă reciprocitate și încredere. Deschidere și curaj. Recunoștină. Iubire. Atât de multă iubire.
© Sufletisme.ro
Sursa foto: unsplash.com
