Cum să aduci pacea în sufletul omului pe care l-ai rănit

Suferința în dragoste este una dintre cele mai chinuitoare. Dacă ai fost rănit, trădat, mințit, știi cât de intens este sentimentul dintre dragoste și ură, cât de biciuitor este dorul de propriul torționar și cât de mult îți dorești să nu mai poți simți, ca să poți trăi în continuare.

Cea mai intensă dragoste va genera cea mai intensă ură și cea mai aprigă frustrare. Să cazi din paradis în infern este traumatizant, mai ales atunci când nu ți-a pavat nimeni calea. Doar te-a împins, în mod laș și mișel, de la spate. Ai avea toate motivele să vrei să-l tragi pe trădător după tine, dar știi că efectul nu va fi aceași – el doar nu a iubit ca tine.

Și timpul trece… Durerea se scurge prin îmbrățișări străine și confesiuni interminabile. Prietenii îți cunosc durerile, părinții îți suportă apatiile, noii parteneri încearcă să-ți dezbată complexele și fricile. Dar o parte din tine încă planează desprinsă, fără posibilitatea să decoleze și să se integreze în noul tu.

Este acel tu care nu-și mai amintește numele lui, dar nu a iertat nedreptatea care i s-a făcut. Acel tu care nu a iertat, pentru că nimeni nu i-a cerut iertare.

Oamenii au nevoie de un final.

Ei pot trece peste orice, dacă înțeleg că s-a terminat. Dar ca să se termine, ei au nevoie să-și dea consimțământul. Când oamenilor le este furat dreptul la un final, ei râmân blocați în aceeași poveste pe care o derulează la nesfârșit în mintea lor.

Nimeni nu-ți va reproșa vreodată că o poveste nu a avut un final fericit. Oamenii știu că nu totul în viață se termină frumos. În timp lucrurile se conștientizează și se asumă, iar frustrarea se diluează în pace și recunoștință față de trecut. Nu și atunci când ai plecat prematur din poveste sau când ai găsit un înlocuitor fără preaviz. Așa ceva nu se iartă și nici nu se uită. Așa ceva doare la greu.

Cum poți oferi pacea mult dorită celui pe care l-ai rănit?

– În primul rând, niciodată nu e târziu să îți ceri iertare. Îți va fi greu s-o faci, cu atât mai mult cu cât l-ai lăsat pe celălalt să mustuie în întrebări și confuzii prea mult timp. Dar ești dator moral să îi oferi șansa să încheie un capitol.

– Oferă claritate. Dă toate cărțile pe față. Spune-i despre necunoscutele situației care ți-au schimbat perpectiva și care te-au determinat să iei anumite decizii. Poate că nu le va înțelege, dar le va accepta drept răspunsuri.

– Asumă-ți greșelile.

Odată ce ai rănit un om atât de mult, probabil nu ai fost prea tacticos și înțelept în comunicarea cu acesta. Poate chiar ai greșit și mai cras. Doar tu știi. Merită să știe și el/ea că nu a dus singur/ă vina celor întâmplate.

– Nu sta în calea fericirii ei/lui. Nu pretinde la a recăpăta un loc în viața lui/ei. Cu atât mai mult cu cât știi câtă importanță ți-a acordat la un moment dat. Rolul tău e să închei o poveste, nu să începi alta. Lasă-ți fostul partener liber, prea mult timp ți-ai permis să îl legi de tine.

– Cea mai bună scuză este însăși faptul că te-ai schimbat. Povestește-i în ce fel relația voastră ți-a dat o lecție pe care ai învățat-o din plin. Exprimă-ți recunoștința față de revelația pe care a adus-o în viața ta și modul în care te-a transformat într-un partener mai bun, într-un om mai empatic și mai cumpătat.

Dacă într-adevăr acesta este cazul, partenerul pe care l-ai rănit în trecut va fi împăcat să știe că suferința prin care a trecut nu a fost în van și că a reușit să schimbe un om în bine.

Gând bun!

© Sufletisme.ro

Sursa foto: freepik.com