Există o limită în toate, atunci când nici iubirea nu poate salva o relație, când afecțiunea și grija se pierd printre reproșuri și gesturi toxice. Ea alege să renunțe la această poveste, știind că nimic nu mai poate fi construit, reparat, schimbat.
El o va pierde pentru totdeauna, trăind în propria lume și uitând de realitate, de lucruri care contează, de acțiuni care sunt importante, de cuvinte care apropie. Este sigur că nu va pleca, nu va avea curajul să renunțe la tot.
Dar nu e vorba despre curaj. Acel comportament manipulator o va îndepărta de sufletul lui, acea convingere că are mereu dreptate o va face să se întrebe cât de importantă este pentru el, acele decizii luate împotriva relației va aduce frică în inima ei.
Nu îi pasă de stările ei, nu-l interesează cât de mult o face să sufere, atunci când îi ignoră mesajele, când se preface că este ocupat, când îi critică orice efort, când îi anulează orice intenție bună. Pur și simplu se joacă cu emoțiile ei adevărate.
Îi desconsideră alegerile, are mereu acea atitudine superioară și își permite să fie arogant. Acest orgoliu nepotrivit, această gelozie bolnăvicioasă, aceste pretenții false distrug încrederea și liniștea din relație, aduc îndoiala și neputința.
Ea se simte neînțeleasă, ea se convinge că iubirea nu poate salva nimic. Există atât de multe reproșuri și certuri, atât de multe cuvinte care dor, frustări personale și interpretări inutile. Nu mai e loc pentru afecțiune și dor, pentru un atașament sănătos.
El devine prea indiferent, prea gelos, prea laș
Se gândește doar la propria stare de tine, se detașează emoțional atunci când se complică lucrurile, renunță la dorința de a mai construi când e nevoie de implicare și asumare. Este doar un joc, un scenariu construit în favoarea lui.
Ea nu poate accepta jocul, nu poate renunța la propria lume pentru o iluzie. Nu a fost niciodată înțeleasă cu adevărat, nu a fost susținută și nu i s-a oferit acel spațiu al siguranței și al încrederii. S-a simțit de prea multe ori singură.
Se întreabă dacă toate aceste eforturi are rost, se întreabă cine este cu adevărat alături de ea, se gândește că nimic nu are rost, dacă este nevoită să implore și să accepte un fel de a fi toxic. În timp convingerea devine tot mai puternică, mai reală.
El nu își dă seama cât de nepotrivită este această atitudine toxică, cât de urât este să ignore persoana de alături, să vină și să plece când are chef, să caute motive de supărare. Atunci de ce să mai lupte pentru ei, de ce să mai spere?
Se preface mereu ocupat, indispus, retras în propria lume, nefericit. Are un comportament defensiv de fiecare dată când este provocat să se implice mai mult, să caute soluții, să ofere răspunsuri, să demonstreze că este demn de iubire.
Lumea lui este mai importantă, alegerile lui sunt mai valoroase. Ea ar face orice de dragul acestei relații, dar știe cât de inutil este efortul. Nu poate accepta acest scenariu, nu poate lăsa loc pentru manipulare, alege să plece pentru totdeauna.
© Sufletisme.ro
