Noi, oamenii, avem nostalgia trecutului în sânge. Ne plac la nebunie poveștile. Ne place să îmbrăcăm experiențele prin care trecem în tot felul de istorii frumos ambulate, cu început și sfârșit, cu punct culminant și deznodământ.
O întâmplare nu devine experiență decât dacă trece prin toate etapele specifice unei narațiuni. Așa percepem noi lucrurile, pentru că aceștia sunt parametrii prin care ne-a fost povestită și predată viața din generație în generație.
Atunci când te îndrăgostești începi să țeși una dintre poveștile cele mai fascinante de care simți că e demnă existența ta. Într-adevăr, fiorii dragostei sunt unici. Emoții mai intense, mai plăcute, mai sublime nu-ți va fi dat să le trăiești de multe ori în întreaga viață.
Aceste emoții merită o poveste cu final fericit, ne spunem. Și inainte de a conștientiza, creierul nostru deja țese scenarii din cele mai frumoase și mai memorabile idei pe care le avem despre dragoste.
Dar ce se întâmplă atunci când scenariul nostru se dovedește a fi departe de realitate? Ce se întâmplă când el nu e disponibil emotional sau nu-ți împărtășește sentimentele? Sau când circumstanțele fac din posibila voastră idilă o istorie imposibil de realizat?
Ar fi ușor să ne resetăm sistemul, să ștergem fișierul și să deschidem unul nou, alb și imaculat.
Dar oare vrem s-o facem?
O dragoste, chiar dacă este neîmpărtășită, poate fi o experiență de neuitat. Ea ne poate alimenta cu creativitate, cu energie, cu pasiune, cu beautitudine. Tot ea ne poate consuma, ne poate demoraliza și întrista cu aceeași intensitate. Mulți dintre noi preferă să fie aruncați în acest carusel, decât să fie spectatori în așteptare.
Dacă conservezi o dragoste nerealizată, vei conserva implicit și speranța că într-o zi vei reveni la ea și îi vei găsi totuși un loc în unul dintre scenariile pe care le visai anterior. Cu anii, conserva ar putea să prindă savori și mai intense.
Ai putea să transformi ceea ce nu a fost în esența a ceea ce ești. Ceea ce ai conservat pentru inspirație ar putea deveni obsesie și reper greșit pentru prezentul și viitorul tău.
Vei scăpa probabil atunci când vei întâlni un alt om demn de un scenariu la fel de frumos. Va trebui să-ți faci loc pentru el și să arunci borcanele cu dragoste expirată înainte ca să-l înghesuie pe cel nou.
Cel mai sănătos însă, este să nu aștepți pe cineva care să te forțeze să faci ordine în sufletul tău. Deșeurile emoționale pot să te îngreuneze în timp și să te facă insensibilă sau indisponibilă pentru noile oportunități.
Învață să recunoști atunci când imaginația ta lucrează în afara realității, învață să renunți la suvenirele emoționale care te țin în trecut, învață să transformi realitatea în cunoaștere și ia de la trecut lecții conștient.
Gând bun!
© Sufletisme.ro
