Se întâmplă să nu existe acel echilibru în relație. Ai vrea să-i vorbești despre lucruri importante, despre iubire și angajament, despre un viitor comun, dar atitudinea lui reflectă cel puțin un mesaj indiferent. Nu vrei să pleci, știi cât de mult ai investit în relație, știi cât de bun este omul de lângă tine.
Doar că lucrurile par a nu fi spuse până la capăt, mesajele par a nu fi înțelese pe deplin. El a adoptat un comportament prea degajat, fiind sigur că nu vei pleca niciodată. Își permite să nu țină cont de toate provocările pe care ți le oferă o relație.
Soluția nu este resemnarea. Sau convingerea că totul se va schimba de la sine. În timp, el se va simți și mai confortabil în această poziție, îți va lua și mai mult din autoritate. Vei ajunge să nu te recunoști, alături de o persoană care va considera o normalitate ignorarea, lipsa de evoluție.
Încearcă să-i vorbești. Fără a prezenta lucrurile într-o manieră roz, fără a veni cu un scenariu paralel cu realitatea. Vorbește-i despre ceea ce se întâmplă cu adevărat, provoacă-l să simtă pulsul acestei relații, să înțeleagă încotro se îndreaptă lucrurile.
Nu judeca și nu critica, înainte de a primi niște răspunsuri. Cel mai probabil partenerul va fi suprins de cuvintele tale, fără să anticipeze acest deznodământ. Dacă îi va păsa de tot ce înseamnă „noi”, va căuta soluții alături de tine. Va clarifica tot ce pare incert.
Între timp, nu uita de stima de sine. Nu permite orice, nu accepta toate felurile de comportament. Îmbrățișează ideea că omul de lângă tine este diferit și cel mai probabil deloc ideal. Dar adu-ți aminte de fiecare dată că există o limită în toate.
O limită a acceptării, o limită a cedării, o limită a empatiei
Dincolo de limita respectivă nu vei găsi decât indiferență și egoism. Vei găsi un om pe deplin mulțumit cu acest rol dominant. Iar acest scenariu cu siguranță nu este ceea ce cauți. Iată un motiv în plus pentru care partenerul trebuie să cunoască până unde poate merge convingerea că nimic nu se va schimba.
Învață să spui NU. Refuză lucruri care nu îți plac, cuvinte care te jignesc, gesturi care îți provoacă emoții negative. Refuză să te lași purtată de valul promisiunilor, de euforia timpului care a fost. Demonstrezi prin acest comportament că meriți mai mult, că știi ce vrei de la această relație.
Atitudinea lui trebuie să se raporteze la realitatea acestei relații. Dacă e nevoie de implicare, să se implice. Dacă uneori este cazul să cedeze, să o facă. Refuzul său îți transmite un singur lucru: trebuie să reacționezi. O poți face oricând, în cel mai transparent mod.
Pornește pe acest drum al explicațiilor cu o convingere în minte: tu ești o prioritate și nimeni nu poate schimba acest lucru. Nu vei face tot ce vrea el, nu vei accepta explicațiile lui false, nu vei pretinde că totul este perfect, de dragul iubirii.
Îi dai de înțeles că te poate pierde, manifestând același comportament indiferent. Vei observa cum devine panicat, îngrijorat de această reacție. Fie își va da seama că a exagerat cu această atitudine de om liber, fie va încerca să te provoace la rândul său.
Dragostea însă nu este un joc, nici relația dintre voi. La un moment dat vei obosi să tot accepți roluri care nu te reprezintă. Vei obosi să insiști, să ceri implicare. Vei dori atât de mult să găsești echilibrul, acea stare de bine și de liniște.
Iar echilibrul se construiește de doi oameni, pe deplin conștienți de faptul că sunt în aceeași echipă, că au aceleași scopuri, că își doresc același viitor frumos. Poate că nici nu trebuie să demonstrezi cuiva că te poate pierde. Poate că omul care ține la tine cu adevărat nu va dori să te piardă niciodată.
© Sufletisme.ro
