Ce-ar fi să dai timpul înapoi, acolo unde doi oameni fericiți își promiteau dragoste veșnică? Ce-ar fi să analizezi tot ce a urmat? A rămas aceeași nebunie în priviri sau alături de tine e femeia cu ochi triști? Cine este vinovat, ce a contat mai mult în momentele de ruptură?
Egoismul sau empatia? Dragostea voastră sau dorința de a reproșa? Totul contează într-o relație. Totul. Fiecare cuvânt spus, ce rămâne în amintirea celuilalt. Fiecare refuz, fiecare ceartă, fiecare sărut și toate îmbrățișările. Dacă în acest amestec de emoții apare un dezechilibru, dacă indiferența ia loc respectului, ce rămâne?
Iubirea unei femei nu are limite. E vorba despre acea iubire aproape necondiționată, curată și sinceră, trecută prin toate experiențele vieții. E vorba de iubirea ce trece în respect și admirație, dacă acest foc emoțional este menținut de către partener.
În acest schimb de energie, de lumi și de povești, este imposibil ca emoția de la început să rămână intactă. Relația se transformă, devine produsul viu a două intenții, a două planuri de viitor, a numeroaselor dorințe și așteptări.
Dacă planurile se intersectează, există motive să avansați la următoarea etapă. Acolo intervin alte priorități, alte valori, alte puncte de intersecție. Iar cu fiecare deviere, cu fiecare ruptură și neînțelegere, apare un spațiu gol.
Este firesc să alegi și să te întrebi, în anumite momente, dacă alegerea făcută este corectă. Este normal să validezi o emoție. O faci simplu, întrebându-te cum te simți alături de acel om. Ce s-a schimbat după acel moment de început? A evoluat comunicarea voastră, au devenit sentimentele mai puternice?
Ești sigură că acolo este locul tău?
Îndoiala va provoca instabilitate, întrebări în plus, neliniște. Ele nu vor fi întâmplătoare, din momente ce atitudinea celuilalt va fi cel puțin oscilantă, iar încrederea – un sentiment incert. Unele întrebări vor rămâne fără răspuns, altele vor trezi emoții și mai negative.
Iată cum o femeie se îndepărtează de omul ei drag, printr-o consecutivitate de nepotriviri. Vor exista suficiente semnale îngrijorătoare, suficiente certuri fără soluții, suficiente reproșuri aruncate intenționat. Iar acel spațiu gol nu va mai fi umplut cu alte emoții plăcute,
Nu vor fi alte amintiri comune, alte momente care să vă apropie. Ce-ar fi să rămâi în prezent și să vezi ce lipsește acestei relații? Comunicare? Încredere? Sentimentul că ai pe cine să te bazezi, că ai la cine să apelezi, că totul este în regulă?
Zâmbetul care apare pe buzele ei, atunci când te vede după ceva timp? Glumele făcute potrivit? Toate aceste stări, luate împreună? Până la urmă, nu este obligatoriu să fie totul perfect într-o relație. Dar fără anumite componente de bază nu poți continua.
Fără anumite reacții ale partenerului nu poți accepta, iubi, respecta, ierta, nu poți merge mai departe. Nu poți să înaintezi orbește, cu speranță și multă teamă, până la urmă vei ajunge în acel spațiu gol. Iar atunci când nu va mai rămâne nimic, alegerea va deveni o confirmare a tot ce s-a întâmplat.
O femeie va lupta, va iubi mult, va oferi totul, până în acel punct decisiv, fără cale de întoarcere. Atunci ea se va alege pe sine, va alege să construiască din nou, alături de alt om, alături de o altă poveste.
© Sufletisme.ro
