Iubirea nu are nimic în comun cu suferința. Iubirea nu înseamnă durere și nici senzația că te pierzi în această relație. Iubirea îmbrățișează omul și-l face fericit. Dacă nu se întâmplă asta, cel mai probabil nu e loc de acest sentiment, sau este trăit unilateral.
Atunci când toate argumentele care sunt în favoarea rămânerii alături de acel om cad, nu-ți rămâne decât să te îndepărtezi de el. Chiar dacă știi că nu-ți va fi ușor, că vrei la fel de mult să existe un echilibru, acea conexiune dintre doi oameni ce poate distruge orice obstacol.
Îl lași să plece, pentru că ai uitat ce înseamnă fericirea. Ești într-o relație toxică, alături de un om toxic, care te învinuiește pentru toate lucrurile urâte ce se întâmplă între voi. Tu știi că nu ești vinovată, că ai oferit atât de multe șanse, că ai luptat de fiecare dată.
Știi și cât de insuportabilă este incertitudinea. Cât de dureros este gândul că omul drag nu te respectă. Nu-ți vrea binele, nu empatizează cu tine, nu construiește. Egoismul său este atât de crud, cerințele sale sunt exagerate, efortul său este nul.
Atunci, ce-ți mai rămâne? Te sufoci printre atât de multe întrebări fără răspuns. Ce rost are iubirea ta sinceră, dacă nu este reicprocă? Ce rost au toate cuvintele de dragoste și de încurajare, dacă nu sunt acceptate? Dimpotrivă, el se amuză pe seama sincerității tale.
Ai devenit o victimă, iar singura soluție este să ieși cât de repede poți din această stare. El se folosește de tine, îți spune că dorințele tale nu valorează nimic, că poate oricând să plece. El se limitează la un rol superficial în această relație.
Atitudinea lui te doare atât de mult.
Eliberează-te de această durere. Lasă-l să plece. Să nu-l urăști, să nu vrei să te răzbuni, demonstrându-i că s-a înșelat. Își va da singur seama la un moment dat, când o altă femeia se va folosi de el și-i va răni sufletul. Atunci va dori din nou această emoție sinceră.
Tu să-i dorești binele. Să speri că va întâlni pe cineva, care să-l convingă cât te urâte sunt gesturile sale. Tu nu ai reușit, iar acest lucru nu te forțează să rămâi alături o viață. Oamenii se apropie și se despart, găsind interese comune sau descoperind că nu se potrivesc.
Tu ai descoperit cât de rece este inima lui, cât de indiferent și egoist poate fi. Ai înțeles că sufletul tău bun nu va accepta un asemenea comportament. Atunci nu mai ai motive să rămâi lângă un om care nu te iubește. Nu mai ai motive să lupți.
S-ar putea să-ți mai fie dor, să-l vrei aproape de tine, să trăiești iluzia unei relații fericite, acolo unde doi oameni investesc timp și emoție. S-ar putea să te mai doară, să suferi un timp, să-ți fie atât de trist că acest om nu a reușit să vadă căldura din ochii tăi.
Dar acceptă acest lucru. Important este să nu permiți nimănui să te înjosească. Să nu uiți de tine și de lumea ta sinceră. Să te respecți cu adevărat, iar atunci toate lucrurile vor fi clare, simple. Nu te iubește? Lasă-l să plece. Nu te apreciază și nici nu te respectă? Lasă-l să plece.
Sau pleacă tu din viața lui. Adună toate amintirile fericite și revino în lumea ta, acolo unde poți trăi liber, acolo unde nimeni nu-și va permite să aibă un comportament urât.
© Sufletisme.ro
