Să nu crezi că e sfârșit de drum. Că iubirea, odată trăită atât de puternic, nu va reveni în inima ta. Cel mai probabil ea nici nu a plecat. Nu a fost influențată de comportamentul omului de alături, de plecarea lui neașteptată, de rănile pe care ți le-a provocat.
Ai rămas cu sufletul la fel de curat, cu intențiile la fel de bune. Nu-i dorești răul, deși te-a făcut să suferi. Nu vrei să te răzbuni pe el, deși ai avea atât de multe motive. Iată formula unei distanțări în beneficiul liniștii tale, de dragul a tot ce va urma.
Iar în viața ta va fi bine. Cu tine totul va fi bine, nu înceta să crezi asta, chiar dacă uneori disperarea și regretele te fac să-ți amintești de tot ce a fost. Lasă timpul să aștearnă un strat de uitare și recunoștință peste trecut, peste lacrimi și tăcere.
Ridică capul și privește în jur. Ce vezi? O lume întreagă te așteaptă să o descoperi, un întreg univers se ascunde în interiorul tău, atât de mulți oameni ar vrea să te cunoască. Crezi că nu este așa, tocmai pentru că gândurile tale încă sunt pline cu el.
Lasă-l să plece cu adevărat. Ceea ce nu este al tău, oricum nu rămâne mult timp aproape. Ceea ce nu îți aparține, se risipește în vânt. Omul care nu ți-e dat să-ți asculte visurile, va pleca. Îl vei iubi enorm, va fi greu să uiți totul, dar aceasta este alegerea corectă.
Ridică privirea către lucrurile frumoase din jur. Plecarea lui nu este decât un semn că erai pe drumul greșit, alături de omul nepotrivit. Cel care iubește nu pleacă. Și atunci, înțelegând asta, adună tot ce a mai rămas frumos din această poveste și păstrează în suflet.
Restul, regrete și durere, alungă-le departe
Rămâi cu seninătatea din ochi, cu setea de necunoscut, cu întoarcerea către propria lume și descoperirea adevăratelor sentimente de neprețuit. Într-o zi, vei înțelege că nimic nu a fost în zadar, atunci când vei zâmbi unui om care îți va îmbrățișa lumea.
Și tu vei îmbrățișa lumea lui. Vei înțelege cât de trecătoare sunt toate emoțiile fugare și cât de infinită este iubirea ce are un răspuns. Vei înțelege că pentru omul cu adevărat iubitor merită să lupți, doar că timpul va da de înțeles dacă are rost sau nu.
Nu poți să anticipezi un deznodământ. În schimb, poți să nu rămâi blocată în propria durere și suferință. Poți să vii cu argumente în favoarea acestui prezent: fără el, fără sărutul și îmbrățișarea lui, dar cu multă căldură în inimă și lumină în priviri.
Resetează întreg conținutul iubirii tale față de el, adu din nou respectul de sine în pragul ușii tale. Trezește acele emoții demult uitate: individualitatea, libertatea, fericirea de a trăi înconjurată de frumos. Pornește pe drumul cunoașterii cu multă încredere.
Da, te va durea o perioadă. Îți va fi greu și vei crede că s-a prăbușit pământul peste tine. Dar totul vine și trece. Ceea ce nu rămâne în timp, fie se uită, fie devine o amintire și nimic mai mult. Trăiește durerea, trăiește despărțirea, dar revino în lumea ta.
Revino acolo unde recunoștința, șansa unui nou început, bucuria de a cunoaște, de a descoperi, de a fi sunt atât de vii, de puternice.
© Sufletisme.ro
Foto: unsplash.com
