Soarta este crudă uneori. Ceea ce credeai că stăpânești, mâine poți să pierzi. De multe ori, din propria vină și nemulțumire. Atunci nu te întrebi ce se va întâmpla după, cine vei fi după. Pur și simplu iei decizii din motive egoiste.
Doar că aceste decizii se pot întoarce împotriva ta. La fel e și în dragoste. Era o zi obișnuită când ai cunoscut-o, dar imediat ai înțeles că ea nu este o femeie simplă. I-ai descoperit privirea, cu toate mesajele din spatele ei. Ai simțit că e specială.
Ai cucerit-o greu, tocmai pentru că nu ceda în fața primului întâlnit. Avea valori, fusese educată corect, știa ce înseamnă asumare și încredere în relație. I-ai cunoscut buunătatea din cuvinte și gesturi, te-ai convins cât de diferită este.
În clipa în care a acceptat să fiți împreună, te-a rugat să nu o rănești. Să nu-i judeci sentimentele sincere. Dacă vei avea ceva de spus, să-i spui în față. Dacă nu vei mai dori iubirea ei, să nu taci. Veți ajunge la o concluzie, ca doi oameni maturi.
Ea nu și-a dat seama ce se ascunde în spatele promisiunilor tale. Ai fost implicat și în alte relații, toate terminate în mod trist, la inițiativa ta. Nu știai cum să păstrezi o femeie, nu voiai să prețuiești și să te implici. Erai egoist.
Ea nu știa aceste detalii. Se îndrăgostise de tine, de felul tău de a fi. Aveați tot timpul înainte să vă potriviți poveștile, să vă ascultați unul pe celălalt. Chimia exista, conexiunea emoțională exista, sentimentele erau și ele.
Și totuși…
Euforia nu a durat mult. Masca era îndepărtată tot mai mult, bucată cu bucată, descoperind un personaj agresiv, uneori furios, indiferent față de lucrurile sensibile și dispus să plasezi propriile interese în fața dorințelor comune.
„În regulă”, îți va spune ea. „Sunt alături de tine, hai să vedem cum trecem peste”. Și te ierta, și treceați peste. Ceda, lucrurile erau relativ bine o perioadă, ca mai târziu să nu te poți opri. Ea nu înțelegea ce este cu tine, ce face greșit.
Abia mai târzu a înțeles că nu făcea nimic greșit. Pur și simplu era o piesă la jucăria ta pe nume viață. Tu preferai să miști piesa în ce direcție dorești. În clipa când a protestat, când a stabilit niște limite, ai devenit defensiv, ai reproșat.
Doar că era prea târziu. Concluziile au fost făcute. Ea a plecat așa cum a venit, cu zâmbetul pe buze, convinsă că lumea ei nu se sfârșește aici. A suferit, i-a fost greu să proceseze acele emoții, dar până la urmă a reușit.
Tu însă erai prea furios. O vorbeai urât față de toată lumea. Spuneai că a profitat de slăbiciunile tale, fără să înțelegi că singura ta slăbiciune era ego-ul. Abia mai târziu, cunoscând alte femei, comparând, ai înțeles ce ai pierdut.
Într-o zi vei regreta că ai părăsit-o, dar nu o vei mai putea întoarce. Nimic nu va mai putea fi schimbat. Atunci, de ce să nu anulezi acea zi, trăind frumos în prezent, iubind, ascultând, oferind încredere și susținere?
© Sufletisme.ro
Sursa foto: unsplash.com
