De ce ești singură: câteva motive pe care le-ai ignorat

Blamăm singurătatea, o ascundem departe de noi. Ne este frică să rămânem față în față cu propria tăcere, cu gândurile care ne sperie, cu dorințele care ne scot din zona de confort. Ne atașăm rapid de cineva, tocmai pentru a umple spațiul dintre noi și necunoscut.

Ești singură, nu ai un partener. De cele mai multe ori dai vina pe tine pentru acest statut. Îți spui că nu ești suficient de bună, că îndepărtezi bărbații prin comportamentul tău, că ceri prea mult, că-ți dorești imposibilul.

Uiți în tot acest proces acuzator că motivele singurătății poate că nu sunt atât de vizibile. Poate că nu ești tu de vină, poate că nimeni nu este de vină. Lucrurile în acest Univers nu se întâmplă haotic, totul are o consecutivitate, un sens, o direcție.

Și dacă direcția în care mergi acum nu presupune neapărat să ai alături un partener, e normal acest lucru. O decizie rațională, care nu neapărat corespunde standardelor societății, nu trebuie să fie urmată de un sentiment de vină, de inferioritate, de senzația că epști un personaj „straniu” al acestei lumi.

Nu, nu ești. Lumea din jur nu-ți cunoaște povestea, cel mai probabil nici nu-și dorește asta. Deci, singurul personaj capabil să înțeleagă de ce întâmplă anumite lucruri în viața ta ești tu. Doar tu.

Încearcă să simți glasul din interiorul tău

El ce îți spune? Este posibil să descoperi că în tot acest timp ai construit baricade în jurul inimii tale, tocmai pentru a nu permite altor oameni să te rănească.

Este posibil să știi deja că tăcerea ta ascunde atât de mult strigăt de durere. Că nu ți-ai dorit niciodată să te îndepărtezi de o relație, dar au fost relații care te-au lăsat fără dorințe, fără sens, fără iubire.

Așa a fost construită o nouă lume, acolo unde nu ai mai acceptat oameni falși. E vorba de alegeri, făcute zilnic, de dragul fericirii tale. Ți-ai promis să aștepți acel bărbat potrivit, cald și bun, omul tău. Pur și simplu încă nu l-ai găsit.

Singurătatea nu te-a speriat. Dimpotrivă, ți-a dat motive să te întorci către visurile și dorințele tale. Să te cunoști mai bine, să te iubești mai mult.

Ai descoperit astfel cea mai importantă concluzie: să fii singur este normal, să fii singur nu înseamnă și să fii „diferită”. Pur și simplu, pentru moment, lumea ta și bucuria de a trăi îți sunt suficiente. Pur și simplu ai învățat să alegi oamenii corecți, cu inimă mare.

© Sufletisme.ro