De ce uneori îți este atât de greu să uiți fosta iubire

Sunt iubiri care vin și pleacă, lăsând în urmă doar amintiri și câteva concluzii. Sunt iubiri pe care este greu să le uiți. Poate că la început nu înțelegi de ce se întâmplă asta, poate că ai vrea ca totul să fie altfel, dar sunt zile și nopți în care emoțiile te copleșesc.

Sufletul tău rămâne agățat de o veche poveste, sperând că toate lucrurile vor reveni la acea normalitate, percepută de tine drept ideal. Amintirile sunt atât de vii în prezent, atât de reale, încât uneori nu mai știi să faci diferența dintre ce a fost și ce trăiești.

De ce se întâmplă așa? De multe ori e vorba de o emoție care nu s-a consumat. Încă ești acolo, în mijlocul unei furtuni pe nume relație, alături de un om care doar prezent fizic nu este, din moment ce îmbrățișările, săruturile și toate cuvintele mai sunt atât de vii.

Ceea ce nu s-a consumat se transformă în regret. Îți pare rău că nu ai spus ceea ce trebuia să spui. Acest „trebuia” este doar o iluzie personală, din moment ce nimeni nu mai este dator cu nimic. Totuși, iluzia persistă, regretele se întețesc.

Ajungi să observi că după un an sau chiar mai mult ești în același punct de unde ai pornit. Gândul că nu mai ești acolo, implicată total în acea relație, te macină în fiecare zi. Nu poți să te debarasezi de statutul de om suferind.

Eșecul te-a afectat și mai mult, dacă acea relație a fost cel mai frumos lucru care ți s-a întâmplat. Dacă acel om a fost idealul tău. Dacă fiecare clipă petrecută împreună îți aducea liniște și recunoștință. Atunci amintirea devine un reper, un punct de pornire către toate celelalte emoții.

Vrei să întorci timpul înapoi.

Vrei să-ți explici ce nu a mers. Nu poți să uiți, pentru că uitarea nu are nimic în comun cu respectarea a tot ce a fost frumos. Astfel uiți să faci diferența dintre trecut și prezent, aducând în viața de acum povești încheiate.

Se prea poate ca anume acea relație să te fi transformat în bine. Anume acel om te-a făcut să zâmbești ca niciodată, te-a ajutat să-ți trăiești nebunia. Te-a provocat să uiți de toate. Alături de el ai fost cu adevărat fericită și acum fericirea s-a risipit în aer.

Acum, odată cu dispariția acestor momente, simți că anumite părți din tine nu mai sunt la fel. Nenumărate activități și locuri îți amintesc de tine fiind un om fericit, entuziasmat, copleșit de acea clipă. Totuși, s-ar putea să greșești, ducând orice emoție spre absolut.

Sunt relații care vin și pleacă, chiar și unele care păreau a fi atât de puternice. Ele lasă în urmă amintiri, emoții, regrete, dorințe, cuvinte spuse și nespuse, de lângă care este greu să pleci. Sunt relații după care nu mai ești la fel.

Dar ăsta și este farmecul și nebunia vieții. Să treci peste ceea ce părea imposibil de trecut. Să mergi mai departe, gata să cunoști noi povești, noi oameni, noi emoții. Să fii recunoscător pentru ce a fost, dar și entuziasmat pentru ce va urma.

Să iubești din nou, din toată inima. Să trăiești din nou pasiunea, cu tot sufletul. Să fii fericită.

© Sufletisme.ro

Sursa foto: unsplash.com