Dragostea nu poate crea probleme într-o relație. Indiferența poate. Mai mult decât atât, indiferența dezvoltă aceste probleme, le transformă în mecanisme de afirmare a egoismului, a unui aer de superioritate, a emoțiilor distrugătoare, fără cale de întoarcere.
Nu poți cerși sentimente mereu. La un moment dat, obosești să lupți pentru doi oameni. Ajungi la o concluzie dură, dar importantă pentru liniștea din sufletul tău: acest om nu se va schimba, nu are intenția să fie mai bine, nu-și dorește să evoluați.
Pentru un timp, te sufoci între două extreme: iubirea față de această persoană și conștientizarea faptului că nu vă leagă mai nimic. Valorile sunt atât de diferite, așteptările la fel. Da, probleme vei găsi în fiecare relație, totuși reacția în fața acestor probleme este diferită.
Acolo unde ambii parteneri fac un efort constant să îmbunătățească lucrurile, acolo unde pe lângă emoție mai există și acțiune, în acea relație nu vei găsi remușcări, regrete, dorință de evadare. Nu este suficientă teoria, în teorie toți sunt excelenți.
Compatibilitățile se formează în momente cheie, de durere sau de fericire, când comportamentul celuilalt îți transmite foarte clar un mesaj: are rost sau nu are. Asumarea este strâns conexă cu apropierea. Atașamentul este dependent de atitudine.
Devii responsabil față de sentimentele și faptele tale. Devii conștient de importanța acestui om, de valoarea acestei relații, de rolul pe care îl are fiecare dintre voi. De ce se va întâmpla dacă vei face lucrurile greșit și ce se va întâmpla dacă le vei face corect.
Uneori, în locul acestor gesturi firești există doar indiferență
Atunci nu căuta scuze pentru celălalt. Este suficientă o discuție sinceră, transparentă. Este suficient să remarci ce spune și ce face acest om, nu neapărat pentru o perioadă lungă de timp. Compatibilitățile cresc în timp, la fel și dezamăgirile.
Femeia care se respectă va pleca cu demnitate de lângă un om indiferent. Anume respectul și iubirea de sine vor susține trasarea acelei linii fine între atașament și dependență. Nu poți suplini la nesfârșit din propriile resurse un deficit constant.
Să fii demnă nu înseamnă neapărat să fii prea slabă sau prea puternică. Slabă în fața primei provocări, ar spune unii. Puternică în fața schimbărilor, ar spune alții. Înseamnă pur și simplu să-ți cunoști valoarea, să-ți respecți timpul, să-ți iubești viața.
Înseamnă să ajungi la o concluzie simplă, deși aparent nu e nimic simplu în dragoste. Ar fi fost totuși simplu, chiar și frumos, dacă atitudinea celuilalt te-ar fi convins că are rost. Dacă lupta nu s-ar fi rezumat de fiecare dată la același cuvânt: sacrificiu.
Nu trebuie să sacrifici ceva, de dragul unei iluzii. De dragul unui început, când nu era loc pentru sentimente profunde. Simplitatea gestului tău vine din dorința de a trăi frumos alături de cineva. Vine din banala concluzie, pe care ți-o faci într-o zi de vară, când știi că liniile au fost trase.
Ai suficientă demnitate să te detașezi de omul indiferent, dar și suficient curaj să păstrezi alături de tine un om iubitor. Timpul, atitudinea, sentimentele – vor face diferența.
© Sufletisme.ro
Sursa foto: unsplash.com
